Trei praguri pentru majorarea capitalului social la SRL-uri: între sprijin pentru start-up-uri și presiune pe companiile mari

Guvernul a anunțat o schimbare majoră în ceea ce privește reglementările legate de capitalul social minim al societăților cu răspundere limitată (SRL). Dacă până acum discuția era centrată pe introducerea unui prag unic de 8.000 de lei, după consultări și presiunea mediului de afaceri, Ministerul Finanțelor a venit cu o nouă propunere: trei praguri diferențiate, corelate cu dimensiunea afacerii.

Această măsură are un impact direct asupra a sute de mii de firme și vine în contextul unei dezbateri intense privind echilibrul dintre susținerea antreprenoriatului și responsabilizarea companiilor mari

Cele trei praguri propuse pentru SRL-uri

Conform noii propuneri, capitalul social minim va fi corelat cu cifra de afaceri anuală, astfel:

  • 500 lei – pentru firme cu o cifră de afaceri sub 395.000 lei.
  • 5.000 lei – pentru firme cu o cifră de afaceri între 395.001 lei și 7.000.000 lei.
  • 90.000 lei – pentru firme cu o cifră de afaceri peste 7.000.000 lei.

Aceste praguri reprezintă o abordare adaptivă și mai echilibrată comparativ cu proiectul inițial, care impunea un prag unic de 8.000 lei pentru toate firmele, indiferent de dimensiune.

De ce era contestat pragul unic de 8.000 lei

Introducerea unui capital social unic, de 8.000 lei, a stârnit numeroase critici din partea antreprenorilor, în special a celor aflați la început de drum.

Pentru un start-up, o sumă de 8.000 de lei putea deveni o barieră de intrare pe piață. Într-o perioadă în care România are nevoie de stimularea inițiativei private și de creșterea numărului de IMM-uri, această măsură risca să descurajeze exact segmentul cel mai fragil, dar esențial pentru economie: micii antreprenori.

În schimb, pentru companiile mari, această sumă era neglijabilă, iar cerința nu avea nicio relevanță practică în raport cu dimensiunea afacerii.

Noua variantă: sistem diferențiat și adaptiv

În urma consultărilor cu mediul de afaceri și după dezbateri în coaliția de guvernare, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat schimbarea de paradigmă.

„Am susținut ieri, în ședința coaliției de guvernare, o măsură importantă pentru IMM-uri și start-up-uri – modificarea capitalului social minim pentru SRL-uri. În urma dezbaterii publice și a numeroaselor sugestii pe care le-am primit din mediul antreprenorial, noua propunere introduce un sistem adaptiv, corelând suma capitalului social cu dimensiunea afacerii”, a declarat oficialul într-o postare publicată pe Facebook.

Astfel, statul încearcă să protejeze start-up-urile și IMM-urile mici printr-o cerință modestă de 500 de lei, dar să mențină o condiție mai strictă pentru firmele mari, care au o putere financiară semnificativ mai mare.

Impactul asupra mediului de afaceri

Numărul firmelor afectate de această modificare este foarte mare, ceea ce arată dimensiunea reformei.

Pentru start-up-uri și IMM-uri mici

  • Avantajul major este eliminarea barierelor financiare excesive.
  • Capitalul social de 500 de lei este rezonabil și accesibil pentru orice antreprenor la început de drum.
  • Această măsură încurajează spiritul antreprenorial și deschiderea de noi afaceri.

Pentru IMM-uri mijlocii

  • Cerința de 5.000 de lei poate însemna un efort suplimentar, dar nu unul împovărător.
  • În această categorie intră firme deja consolidate, care au un flux de venituri constant și o stabilitate mai mare.

Pentru companiile mari

  • Pragul de 90.000 de lei este mult mai ridicat, însă reflectă dimensiunea activității și responsabilitatea asociată.
  • Deși suma nu reprezintă un obstacol real pentru aceste firme, ea poate avea o valoare simbolică, sugerând un angajament mai serios față de piață.

Avantaje și dezavantaje ale noii reglementări

Avantaje:

  1. Protejează antreprenorii mici și stimulează start-up-urile.
  2. Introduce echitate între firme, prin corelarea capitalului social cu dimensiunea afacerii.
  3. Crește nivelul de încredere al partenerilor și al creditorilor în companiile mari, prin impunerea unui capital social semnificativ.
  4. Evită o presiune financiară excesivă asupra celor mai vulnerabile afaceri.

Dezavantaje:

  1. Procesul administrativ de majorare a capitalului social va genera costuri suplimentare pentru firme.
  2. Companiile mari ar putea percepe pragul de 90.000 lei ca pe o măsură excesivă, fără un beneficiu real.
  3. Este posibil ca implementarea să creeze birocrație suplimentară, mai ales pentru firmele care trebuie să se conformeze într-un termen scurt.

Context politic și economic

Decizia vine pe fondul unei presiuni duble:

  • pe de o parte, guvernul are nevoie de măsuri prin care să responsabilizeze firmele și să arate că există reguli clare și stricte pentru companiile mari;
  • pe de altă parte, există dorința de a proteja micii antreprenori și de a susține dezvoltarea mediului IMM, coloana vertebrală a economiei românești.

Repoziționarea ministrului Finanțelor este și una de ordin politic: după critici venite din partea mediului antreprenorial, schimbarea de direcție este menită să arate că guvernul ascultă și adaptează măsurile la realitatea economică.